BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎN POSTCOMUNISM: DE LA
CĂDEREA DICTATURII LA ADERAREA LA UNIUNEA
EUROPEANĂ. CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE*
CRISTIAN VASILE**
Ne-am propus în acest articol să oferim o imagine de ansamblu a istoriei recente a Bisericii Ortodoxe Române, de la revenirea sa în spaţiul public, odată cu 22 decembrie 1989, şi până la integrarea României în Uniunea Europeană (UE). Textul nu este doar o trecere în revistă a principalelor probleme cu care s-a confruntat Biserica majoritară în perioada postcomunistă, ci încearcă să reconstituie şi contextul istoric din preajma lui 1989, precum şi povara unui anumit tip de relaţii speciale cu puterea politică statornicit imediat după 1945/1948. Din această perspectivă, am privit şi spre cazul Bulgariei, care – pe lângă asemănările vizibile în ceea ce priveşte raporturile stat-Biserică în secolul XX – prezintă şi deosebiri ce merită subliniate. În plus, am examinat cadrul constituţional şi juridic de funcţionare a Bisericii, precum şi poziţia ierarhiei ortodoxe în probleme extrem de delicate, care au frământat societatea românească ieşită din dictatură (avortul, homosexualitatea, incriminarea prostituţiei, justiţia de tranziţie, asumarea trecutului totalitar). Nu am neglijat nici alte câteva teme sensibile precum: chestiunea definirii şi proclamării unei Biserici naţionale, implicarea elitei ecleziastice în politică, sursele de finanţare a clerului, influenţa în viaţa socială, relaţiile cu celelalte culte şi Biserici. În mod inevitabil, în absenţa unor arhive, am folosit – la fel ca şi ceilalţii istorici şi politologi care s-au încumetat să abordeze acest tip de subiect1 – în mare parte literatură secundară şi surse deschise (presă ecleziastică, cotidiene politice şi religioase, sondaje de opinie privind opţiunile religioase, texte constituţionale şi legislative, website-uri oficiale, resurse electronice etc.). Am căutat să selectez acele informaţii care se verifică şi sunt difuzate de instituţii de presă credibile.
Pentru reconstituirea unei teme precum predarea religiei în şcoli, mi-a folosit şi propria experienţă de profesor în învăţământul preuniversitar într-o perioadă în care această materie revenea cu toate drepturile în programa cursurilor de la ciclul gimnazial şi nu numai. Nu am oprit analiza noastră strict la momentul 1 ianuarie 2007, data aderării oficiale a României la UE, ci am încercat să surprindem şi intervalul de până în 2012–2013, incluzând deci şi primul ciclu electoral de după integrarea europeană. 2012 reprezintă un punct de reper suplimentar şi din altă perspectivă, deoarece marchează începutul scăderii încrederii în Biserică în sondajele de opinie publică. În final, am oferit şi o posibilă explicaţie pentru acest fenomen.
Cuprins capitole:
- CONTEXTUL ISTORIC
- CADRUL CONSTITUŢIONAL ŞI JURIDIC DE FUNCŢIONARE A BISERICII
- POZIŢIA BISERICII ÎN PROBLEME SENSIBILE (AVORT, HOMOSEXUALITATE, PROSTITUŢIE, JUSTIŢIE DE TRANZIŢIE)
- CHESTIUNEA PROCLAMĂRII UNEI BISERICI NAŢIONALE
- IMPLICAREA BISERICII ÎN POLITICĂ
- SURSELE DE FINANŢARE A BISERICII
- INFLUENŢA ÎN VIAŢA SOCIALĂ ŞI POLITICĂ
- RELAŢIILE CU CELELALTE CULTE ŞI BISERICI
… BOR în Postcomunism.pdf ( articol integral )
* This work was supported by a grant of the Romanian National Authority for Scientific
Research and Innovation, CNCS – UEFISCDI, project number PN-II-RU-TE-2014-4-2922.
** Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti; cristivasile2002@yahoo.com.
